sâmbătă, 30 iulie 2011

Beizadele si smecheri care terorizeaza Romania

Aproape în fiecare oraş din România există copii de bani gata care încalcă legile după bunul plac. Citiţi mai jos despre beizadelele României.


OPINIE O specie periculoasă: beizadeaua interlopă


1. Fiica primarului orașului Hațeg Nicolae Timiș și-a atras celebritatea în luna august a anului trecut, după ce a fost capturată de ofițerii de la Crimă Organizată, sub acuzația că face parte dintr-o rețea de traficanți de droguri. Oana Timiș are doar 21 de ani și a petrecut patru luni în arest.

Oana Timiș, fiică de primar condamnată pentru trafic de droguri

2. Patru foşti poliţişti constănţeni, care au slujit legea o viaţă întreagă, au păţit ruşinea de a-şi vedea numele târâte în scandaluri provocate de propriii copii, care au decis să treacă de cealaltă parte a legii.

Beizadelele constănţene, certate cu legea

3. Cel puţin patru cazuri în care fii sau fiice de primari ori copii de bani gata au intrat în atenţia legii au zguduit opinia publică din Timiş. Cel mai cunoscut este şi cel mai recent - scandalul provocat de fiii primarului din Deta a ajuns până la preşedintele Traian Băsescu.

Fii şi fiice de primari implicaţi în scandaluri violente şi sângeroase şi în trafic de droguri

Beizadea de primar, interlop cu sabie

4. Poliţistul brăilean Cristian Georgian Dobrilă a fost accidentat în timp ce urmărea maşina în care erau Natalia Mateuţ şi fiul multimilionarului în euro Ţânţaş.

Un poliţist a fost rănit grav în timp ce urmărea două beizadele pe drumul spre mare

5. Trei tineri din Târgu-Jiu au fost încătuşaţi la sfârşitul lui octombrie 2009 pentru trafic de droguri de mare risc, fiind eliberaţi în mai puţin de 24 de ore.

Beizadele prinse cu droguri, lăsate în libertate

6. Craiova: Iustin Covei, fiul judecătorului Marin Covei, Romeo Berceanu, băiatul Poliţistului de la Frontieră şi Dragoş Tiugan, copilul medicului Alexandru Tiugan, sunt trei personaje controversate ale oraşului.

Beizadelele Băniei şi-au dat libertatea pentru distracţie. Deşi provin din familii înstărite, s-au gândit să facă bani din clonarea de carduri

7. Ionuț Druță zis „Popa" sau „părintele", fiul unui cunoscut preot ortodox din satul Margine județul Bihor, își face veacul de mai mulți ani prin cercurile interlope din Arad, după ce a trecut de la cele sfinte la cele lumești, ba chiar mai mult de atât.

Druță zis „Popa" sau fiul de preot ajuns pramatie

8. Emi Prodan, tânărul care a spulberat o bătrână pe o trecere de pietoni din Iaşi, a mai avut carnetul de conducere suspendat în baza unei decizii judecătoreşti.

Ucigaşul de pe zebră, beizadea recidivistă

9. Denisse Ariciu, fiul unor influenţi oameni de afaceri locali, era să decapiteze la Călăraşi trei tineri.

Beizadeaua Călăraşiului era sa decapiteze trei tineri pe plajă

miercuri, 23 iunie 2010

Acest om chiar nu mai are limite

"În zona apărării şi securităţii naţionale, riscul este definit drept probabilitatea de a se produce o pagubă semnificativă la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor naţionale de securitate. În contextul acestei strategii, ameninţările sunt factori cu origine externă prin care sunt afectate grav interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate. Factorii din interiorul societăţii care potentează acţiunea ameninţărilor sunt denumite vulnerabilităţi. Scopul Strategiei naiţonale de apărare este de a asigura un management modern şi eficent al riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţiilor, urmărind, într-o primă fază, inventarierea, prevenirea sau reducerea lor şi, ulterior, combaterea acestora", se arată în textul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, discutată marţi în CSAT şi înaintată Legislativului.

CSAT identifică, în document, principalele vulnerabilităţi ale României, printre acestea regăsindu-se şi "fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora", dar şi "presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului". Crima organizată, presiunile şi influenţa pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituţilor statului, asupra mass media şi asupra unor reprezentanţi ai clasei politice este, de asemenea, un punct care poate afecta securitatea statului român.

Documentul mai notează, ca puncte vulnerabile ale ţării noastre şi diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local, politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local cât şi naţional, corupţia, cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului, evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterane.

Strategia de Apărare Naţională denunţă şi lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoză, programare, planificare, execuţie şi control pe care să susţină conducerea bugetară în sistem multianual şi pe baza de rezultate şi dezechilibrele bugetare generate de decizii politice greşite.

Calitatea slabă a serviciilor publice de sănătate, decalajul de dezvoltare între regiunile României, tendinţele demografice negative şi procesul de îmbătrânire a populaţiei, calitatea scăzută a sistemului de educaţie prin degradarea actului educaţional, cu efecte directe asupra evoluţiei societăţii româneşti prin deprofesionalizarea acesteia, degradarea coeziunii familiilor ca urmare a fenomenului de migrare, cu consecinţe puternic negative asupra copiilor şi tinerilor, deficienţele în protectia şi funcţionarea infrastructurii critice sunt alte puncte vulnerabile, enumerate în Strategia supusă atenţiei parlamentarilor.
Apărarea României reprezintă totalitatea acţiunilor intreprinse, a mijloacelor şi metodelor specifice necesare pentru a proteja interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate de riscurile şi ameninţările la care pot fi supuse. Succesul apărării duce la obtinerea securităţii, o stare care, în condiţia sa ideala, ar fi caractetizată prin absenta riscurilor şi a ameninţărilor, mai arată documentul citat. Statul român dispune de două modalităţi prin intermediul cărora combate riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile identificate în acest document: pe de-o parte, concentrând resursele proprii, naţionale, şi pe de alta parte cooperând cu aliaţii şi partenerii internaţionali.

joi, 10 iunie 2010

http://ro.bointer.net/?refid=1629

luni, 7 iunie 2010